Sistemul de sănătate din România, o epavă: cum stăm față de Bulgaria, Albania, Macedonia
”Doar în spital să nu ajungi”, spune o veche vorbă românească, ancorată în calitatea serviciilor medicale de la noi și, mai ales, a calității clădirilor în care se desfășoară procesul medical. Cea mai recentă statistică europeană asociază niște cifre exacte dezastrelor din spitalele românești.
Dacă ajungi totuși într-un spital din România, merită să ai în vedere că sistemul medical de la noi este la coada clasamentului din Europa, conform Euro Health Consumer Index (EHCI). Stăm mai rău la acest capitol comparativ cu țări care, pe hârtie, sunt mai sărace decât noi, Bulgaria, Albania, Macedonia și Muntenegru.
Cum s-a ajuns la dezastrul din spitalele românești
Motivul principal pentru situația actuală, în mod previzibil, pleacă de la bani și de la modul în care s-au distribuit banii către sectorul medical. România alocă doar 4% din PIB pentru sănătate, fără echivoc, cea mai redusă valoare din Uniunea Europeană. De asemenea, nu ajută nici faptul că autoritățile sunt cele care controlează mare parte din instituțiile medicale care sunt, de cele mai multe ori, mult prea vechi și se confruntă cu o lipsă acută de resurse financiare.
În plus, avem spitale de la 1900 toamna. Aproximativ 2,1% dintre spitalele românești au fost construite între 1880 și 1889, 5,7% au fost realizate între 1890 și 1949. În 1950, un singur an, au fost ridicate 32,44% dintre spitale, iar 43,75% s-au construit pe vremea comuniștilor, între 1951 și 1989, în timp ce doar 9% au fost făcute după 90.
De asemenea, este important de reținut că, în anul 2020, au furnizat servicii de internare continuă sau atât servicii de internare continuă, cât și de zi un număr de 535 spitale și unități asimilate spitalelor, mai mult cu doar 3 unități față de anul precedent, iar un număr de 150 unități asimilate spitalelor au furnizat numai servicii de internare de zi, mai puțin cu 11 unități față de anul 2019, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
În final, calitatea serviciilor medicale din România este o consecință și a numărului mic de medici. Aproximativ 30% dintre locurile de muncă din acest domeniu sunt neocupate în țară, pentru că specialiștii au preferat să emigreze către alte oportunități din Vestul Europei.